Odată cu intrarea în noul mileniu una dintre problemele
cele mai mari cu care se confrunta omenirea în prezent o reprezintă problema alimentației și nu atât văzută
din punct de vedere cantitativ cât mai
ales din punct de vedere calitativ. O parte însemnată din populația globului au complicații cu sănătatea: diabet, obezitate, cancer și multe alte boli anual
datorită consumării unor produse alimentare neconforme,
produse ce au la baza fabricării
lor numeroase chimicale, îngrășăminte
chimice necorespunzătoare,
aditivi alimentari și coloranți alimentari necorespunzători. Toate aceste lucruri au făcut ca omenirea să se trezească și să sesizeze faptul că
pentru a prelungi speranța de viața se impune necesitatea luării
unor masuri urgente pe linia
îmbunătățirii tehnologiilor de obținere a unor materii prime agricole atât de
origine animala cât și vegetala. Rezolvarea acestui deziderat implica însă educare consumatorului ca să fie verde, să gândească verde.
Cercetarea
cantitativă a comportamentului consumatorului tânăr de produse agroalimentare
ecologice din România
Problema
decizională:
dorința de a cunoaște particularitățile legate de consumul produselor
agroalimentare ecologice în rândul tinerilor, ținând cont de tendința
ascendentă înregistrată pe piețele externe privind consumul de astfel de
produse concomitent cu preocupările din ce în ce mai accentuate pe problematica
protecției mediului înconjurător.
Scopul
cercetării cantitative: a fost studierea particularităților
comportamentului consumatorilor tânăr de produse agroalimentare ecologice.
Cercetarea
a vizat, de fapt, o cunoaștere a problematicii comportamentului a
consumatorilor de produse agroalimentare ecologice prin identificarea acelor
variabile care au o influență mai puternică asupra acestui comportament.
Obiectivelor
și ipotezelor cercetării cantitative
- Criteriile
utilizate în luarea deciziei de cumpărare a produse agroalimentare în general
- Percepția
consumatorului cu privire la existența pe piața românească a produselor
agroalimentare ecologice și implicit asupra beneficiilor obținute în urma
consumului acestor produse
- Criterii
utilizate în cadrul procesului decizional de achiziționare a produselor
agroalimentare ecologice
- Atitudinea
față de diverse forme de comercializare a produselor agroalimentare
ecologice
- Conturarea
modelelor predominante de consum
- Evaluarea
nivelului de preț al produselor agroalimentare ecologice
Chestionarul
a fost completat de către 117 femei și 70 bărbați, dintre care 86 pers. au
vârsta cuprinsă între 18-23 ani, 83 pers. au vârsta cuprinsă între 24-28
ani și 17 pers. au vârsta cuprinsă între
29-35 ani.
Mai
mult de jumătate din respondenți (57.75%) au universitatea terminată, 33.16%
liceul terminat, 6.42% colegiu terminat, 2.14% școala profesională terminată și
0.53% gimnaziu terminat, nu am avut nici un respondent care nu a terminat nici
o formă de învățământ sau școala primară. După ocupația actuală clasamentul
este următor: student/elev 42.78% - 80 pers., angajat cu studii superioare
18.72%, altă ocupație 8.56% , inginer/economist/doctor/profesor 8.02%, liberi
profesioniști 5.88%, muncitori calificați 4.28%, manageri/directori 3.74%,
întreprinzători/patroni 2.14%, șomeri 1.60%, casnici 1.07%, muncitori
necalificați 0. 53% și funcționari 0.53%.
Pornind
de la obiectivele mai sus formulate, precum și de la cunoștințele teoretice și
practice cu privire la problematica
investigată, am definit și am analizat următoarele ipoteze
ale cercetării:
În prima ipoteză am specificat
că principalele caracteristici luate în considerare în luarea deciziei de
cumpărare a produselor agroalimentare în general sunt: raportul preț-calitate,
prospețimea, conținutul de minerale și vitamine, ingredientele ecologice,
influențe semnificative înregistrându-se sub aspectul sexul. Conform
rezultatelor se confirmă această ipoteză doar la variabilele: ambalaj;
prospețime; conținutul de vitamine și minerale; conținutul de proteine, lipide
și glucide; însă în foarte mică măsură ( a se vedea figura 3, 4, 5, 6). Aceasta
se datorează faptului că femeile acordă o importanță mai mare față de bărbați
la ingredientele pe care le conține un produs cumpărat și la valabilitatea
produsului.
Figura
3: Importanta
ambalajului în luarea decizie de achiziție a produselor agroalimentare
Figura 4:
Importanta
prospețimii în luarea decizie de achiziție a produselor agroalimentare
Figura
5: Importanta
conținutului de vitamine și minerale în luarea decizie de achiziție a
produselor agroalimentare
Figura
6: Importanta
conținutului de proteine, glucide și lipide în luarea decizie de achiziție a
produselor agroalimentare
În cea de a doua ipoteză am specificat
că ”modelul” de consum al produselor agroalimentare este dependentă de
variabila vârstă. Această ipoteză este respinsă. După cum se poate observa din
figura 7 majoritatea persoanele din toate categoriile de vârstă li se
potrivește modelul de consum combinat dintre produsele ecologice și cele
convenționale.
Figura 7: Potrivirea unui ”modele” de consum
În cea de a treia ipoteză am susținut că
consumatorii de genul masculin obișnuiesc să consume într-o măsură mai mare
alimente cu compoziție chimică modificată. Potrivit datelor din figura 8
femeile sunt cele ce obișnuiesc să consume produse agroalimentare cu compoziție
chimică modificată, dar nu bărbații.
Figura 8: Obiceiul de a consuma produse agroalimentare cu compoziție chimic
modificată
Ipoteza patru susține că
femeile citesc într-o măsură mai mare decât bărbații informațiile înscrise pe
ambalajul produselor agroalimentare. Conform figuri 8 se confirmă ipoteza,
femeile fiind mai atente la informațiile de pe ambalaj. De asemenea observă că
în egală măsură, atât bărbații cât și femeile, citesc doar parțial informațiile
de pe ambalaj.
Figura 9: Obiceiul de a citi informațiile de pe ambalaj la achiziția
produselor agroalimentare
În ipoteza cinci se specifică
faptul că percepția consumatorului cu privire la existența pe piața românească
a produselor agroalimentare ecologice este influențată semnificativ de
variabila educație. Din rezultatele obținute nu se confirmă această ipoteză. Din această
anexă se poate trage concluzia că majoritatea respondenților din toate
categoriile de studii sunt de părerea că pe piața românească sunt în mică
măsură produse agroalimentare ecologice. Aceasta se poate observa și pe
rafturile magazinelor, unde majoritatea produselor din secțiunea produselor
ecologice sunt importate. Iar la piață se găsesc din ce în ce tot mai rar
produse agroalimentare românești.
În ipoteza șase susțin faptul
că aprecierea beneficiilor aduse de consumul de produse agroalimentare ecologice
se înregistrează diferențe semnificative în funcție de vârsta consumatorilor.
Această ipoteză nu a fost confirmată, deoarece majoritatea respondenților din
toate categoriile de vârstă sunt de acord că consumul de produse agroalimentare
ecologice contribuie la menținerea sănătății, protejarea mediul înconjurător,
conțin mai multe substanțe nutritive, au un gust mai bun și sunt în dezacord cu
afirmația că produsele agroalimentare ecologice contribuie la menținerea
greutății.
Ipoteza șapte susține că cele
mai importante caracteristici utilizate în alegerea produselor agroalimentare
ecologice sunt: calitatea superioară, absența ingredientelor modificate
genetic, a E-urilor etc. precum și informațiile înscrise pe ambalaj, influențe
semnificative înregistrându-se sub aspectul vârstă. Această ipoteză este
valabilă doar pentru variabila preț-calitate și influența ”modei”. Pentru
respondenții cu vârsta cuprinsă între 29-35 ani este foarte important raportul
dintre preț-calitate (a se vedea figura 10) și influența ”modei” (figura 11).
Pentru respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 – 28 ani este foarte
puțin/puțin important influența ”modei”, ei ne fiind influențați de
comportamentul cunoscuților în luarea deciziei de cumpărare a produselor agroalimentare
ecologice (figura 11).
Figura 10: Importanța
raportului preț-calitate în luarea deciziei de achiziționare a produselor
agroalimentare ecologice
Figura 11: Importanta ”modei” și
a influentei exercitate de cunoscuți in luarea deciziei de achiziționare a
produselor agroalimentare ecologice
În ipoteza opt am specificat
existența diferențelor semnificative între aprecierile femeilor și cele ale
bărbaților referitoare la modalitățile cele mai indicate de comercializare ale
produselor alimentare ecologice. Această ipoteză este valabilă doar pentru
variabila cumpărarea alimentelor ecologice în cadrul hipermarketului, unde se
observă o influență a variabilii de către sexul persoanei chestionate (figura
12). Ambele sexe sunt de părerea că foarte indicat/potrivit este comercializarea de produselor
agroalimentare ecologice direct de la producătorii agricoli și magazine
specializate.
Figura 12: Preferința pentru cumpărarea alimentelor ecologice in cadrul
hipermarketului
Ipoteza nouă susțin că în
aprecierea prețului produselor agroalimentare ecologice comparativ cu cele
convenționale se înregistrează diferențe semnificative în funcție de vârsta
consumatorilor. Această ipoteză se confirmă doar pentru produsele lactate
ecologice și mierii ecologice. Conform datelor din figura 13 respondenții cu
vârsta cuprinsă între 18-23 ani consideră prețul la produsele lactate
ecologice mediu, iar cei care au între
29-35 ani le consideră foarte mari. La prețul mierii ecologice din contra cei
cu vârsta între 29-35 ani au apreciat prețul ca fiind acceptabil, iar celor
între 24-28 ani li se pare acest preț mare (figura 14).
Figura 13: Aprecierea prețului produselor lactate ecologice comparativ cu
cele convenționale
Figura 14: Aprecierea prețului mierii ecologice comparativ cu cele
convenționale
În ultima ipoteză am susținut că
mai puțin de 10% dintre consumatori ar fi dispuși să plătească mai mult de 3
RON/kg pentru produsele agroalimentare ecologice comparativ cu cele
convenționale, diferențe semnificative între opinii înregistrându-se sub
aspectul ocupației actuale a respondentului. Din figura 15 putem observa că
această ipoteză este valabilă și că majoritatea sunt dispuși să plătească
pentru produsele agroalimentare ecologice în plus doar între 1-2 RON respectiv
2-3 RON și doar 15% sunt dispuși să plătească mai mult 3 RON.
Figura 15: Disponibilitatea
pentru a plăti un preț mai mare/kg pentru cumpărarea produselor agroalimentare
ecologice
Concluziile cercetării
Constatările
în cercetare susțin ideea că produsele agroalimentare ecologice nu sunt chiar
așa de populare în rândul tinerilor. Ei cunosc beneficiile aduse de aceste
produse, caracteristicile lor specifice, dar din cauza prețului prea mare ele
sunt consumate în mică măsură de către acești consumatorii. Alt motiv care
contribuie la ne polaritatea produsele agroalimentare ecologice în rândul
tinerilor ar putea fi și faptul că promovarea acestor produse, mai ales al
celor românește, nu este foarte mare.
Concluzie finală
Să fii un consumator verde nu e un lucru atât de ruşinos. Nu trebuie
neapărat să crezi în schimbarea climei, nu trebuie să strigi în gura mare că
eşti ecologist, nu este nevoie să mergi pe jos la servici în fiecare zi şi nu
este necesar să mănânci 1 kg de salată pe zi. Nu e un lucru ruşinos să îţi pese
de planetă şi să îţi aduci contribuţia pentru menţinerea unui mediu sănătos; să
foloseşti detergenţi care nu sunt atât de toxici pentru mediu, să încerci să
reduci consumul de energie, să promovezi produsele bio.
Agricultura ecologică este o parte importantă în economia globală. În
România acest sector, cu un considerabil potențial, ocupă tradițional un
important loc in structura economică națională. Însă pe cât de important este
acest loc în structura economică națională a României pe atât de neexplorat și
necunoscut este de către consumatorii produselor agroalimentare ecologice. Iar
ca să fii un consumator verde în România îți trebuie foarte mulți bani, pentru
că produsele ecologice românești sunt majoritatea date la export, iar produsele
importate din altă țară sunt scumpe.
Prin intermediul acestei disertații am cercetat și examinat trăsăturile de
bază a unui consumator tânăr verde din România și pe baza acestor informații am
conceput o campanie de promovare.
Sursa: Lucrarea de disertație ”Produsele agroalimentare ecologice din România” - Diana Constantinov